CE E NOU ÎN DOOM3

Diferențele față de DOOM2 – care nu reprezintă o reformă ortografică – sunt de ordin atât calitativ, cât și cantitativ. Principalele intervenții din Dicționar fie sunt normative, fie vizează conținutul și redactarea articolelor. Câteva dintre cele mai importante modificări operate în DOOM3 în raport cu DOOM2 sunt prezentate și exemplificate1 în cele ce urmează.

1. Introducerea de articole

În DOOM3 sunt peste 3.600 de articole noi, marcate prin semnul + înaintea intrării de dicționar2.

Dintre elementele nou-introduse, unele sunt:

- abrevieri devenite cuvinte: +ARN;

- locuțiuni – adjectivale: +ce fel de; adverbiale: +șleau (pe ~); conjuncționale: +astfel că; interjecționale: +ei bine; prepoziționale: +stânga (în/la ~); pronominale: +cine știe ce/cine; numeroasele locuțiuni substantivale și mai ales verbale nu au putut fi consemnate în Dicționar decât cu titlu de exemple (majoritatea după GLRG) sau/și în măsura în care pun unele probleme: +bătaie de cap loc. s., +bate joc (a-și ~) loc. vb.;

- membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale și ale instrumentiștilor respectivi din orchestră – în „jargonul” profesional al acestora – și alți termeni muzicali, nume ale unor substanțe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ș.a.): +Rac (zodie), +Racul (constelație);

- nume proprii, în măsura3 în care au legătură cu substantive comune din DOOM3 și se scriu, se pronunță sau/și se comportă din punct de vedere gramatical diferit4 de acestea: coulomb (unitate de măsură) [ou pron. fr. u] (desp. cou-lomb) s. m., pl. coulombi; simb. C; +Coulomb (fizician francez) [pron. kulõ] s. propriu;

- omografe ale unui cuvânt-titlu existent: +marker2 (genă) s. m.; +scăpăta1 (a ~) (a apune), alături de marker1 (creion) s. n.; scăpăta2 (a ~) (a sărăci);

- paronime: +hiatus (discontinuitate), alături de hiat (lingv.);

- perechi de cuvinte scrise cu/fără cratimă ori/și cu literă mare/mică la inițială: +domnia-voastră (dumneavoastră) pr., alături de Domnia Voastră (înv.) loc. pr.;

- substantive feminine (în special nume de ocupații) atestate, dar încă rar folosite: +dramaturgă, alături de dramaturg;

- verbe cu valoare reflexivă sau/și impersonală, care implică și diferențiere semantică: +înnopta2 (a se ~) „a se face noapte”, +revărsa2 (a se ~ ) „a se răspândi, alături de înnopta1 (a ~) „a petrece noaptea”, revărsa1 (a ~ ) (pop.) „a împrăștia.

Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM3 în plus față de DOOM2 sunt în majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii (informatică, medicală etc.), care au dobândit în ultima vreme o circulație tot mai largă, chiar de ultimă oră, precum: +abord, +comorbiditate, +digitaliza (a ~), +informatiza (a ~). DOOM3 nu poate însă, evident, ilustra toată bogăția extraordinară a vocabularului limbii române de azi, care sporește continuu, astfel încât dicționarele nu pot ține pasul cu această dezvoltare.

Nu s-au introdus toate cuvintele rezultate automat din alte clase lexico-gramaticale (precum adverbe provenite din adjective sau participii, substantive din verbe la „infinitivul lung” și invers) sau prin derivare cu mijloace productive, ele putând fi oricând recreate.

În ceea ce privește cuvintele străine de diverse origini folosite actualmente în enunțuri românești, s-au adăugat mai ales elemente din engleză, care sunt utilizate tot mai frecvent, inclusiv în vorbirea curentă, chiar dacă unele au corespondente în limba română: +fake news. Dincolo de modă și de imitația facilă, multe dintre acestea denumesc realități noi, îmbogățesc limba cu sinonime și au adesea și avantajul conciziei și al univocității; pe de altă parte, ele prezintă anumite probleme de grafie, de pronunțare sau/și de comportament gramatical. Pentru a contracara excesul de anglicisme ar trebui să se elaboreze liste de termeni românești recomandați în locul acestor împrumuturi – întreprindere care nu se află însă printre menirile prezentului tip de dicționar. DOOM3 nefiind un dicționar explicativ, ele nu au putut fi însoțite de indicarea sensurilor, care trebuie căutate în alte surse.

S-au adăugat în DOOM3 și unele elemente depășind sfera limbii standard actuale, care sunt mai mult sau mai puțin frecvente sau cu privire la care s-au primit întrebări din public: +făloșenie (pop.), +găta (a ~) (reg.). Printre acestea se numără și o serie de cuvinte și expresii frecvente în vorbirea familiară, tot mai des întâlnite în spațiul public, ca +dus și întors (cu ~), +habarnist.

Includerea în DOOM3 a unor asemenea cuvinte și expresii nu echivalează cu recomandarea folosirii lor. Ea reflectă numai posibilitatea utilizării acestora în anumite contexte și are scopul de a consemna, pentru asemenea situații, scrierea, pronunțarea sau/și comportamentul lor gramatical considerate corecte, care interesează pe mulți vorbitori și față de care se fac adesea greșeli.


Pe de altă parte, unele cuvinte sau forme care nu se regăsesc în DOOM3 nu sunt neapărat greșite și se pot totuși întâlni/folosi în anumite tipuri de texte/situații.

2. Modificări normative

• Normele ortografice, ortoepice și morfologice de bază nu au fost modificate în DOOM3; s-au făcut însă, punctual, unele recomandări normative noi. Cele peste 3.000 de intervenții care privesc într-un fel sau altul normarea cuvântului-titlu sau a unor forme din interiorul articolelor, dar și descrierea/interpretarea lor gramaticală (inclusiv adăugarea sau eliminarea formelor articulate, a unor forme flexionare sau a unor variante, modificarea reprezentării accentului la compuse ș.a.) sunt marcate (ca și în DOOM2) prin semnul ! înaintea intrării de dicționar5.

2.1. Tratamentul variantelor

Problemele cele mai complexe le-a pus tratamentul variantelor unor cuvinte‑titlu și ale unor forme flexionare.

2.1.1. Reducerea variantelor

Cele mai ample modificări cu efect normativ efectuate în DOOM3 constau în eliminarea, la multe cuvinte sau forme, a unor variante, a căror prezență în număr mare era resimțită ca un neajuns de către utilizatori (lingviști și mai ales nelingviști, inclusiv profesioniști din edituri, învățământ, mass-media etc.). Toți utilizatorii sunt interesați să se indice precis, ca în dicționarele limbilor normate, cum trebuie să se scrie, să se spună și să se folosească din punct de vedere gramatical fiecare cuvânt sau formă.

Selecția variantelor s-a realizat după diverse criterii, enumerate aici în ordine alfabetică: concordanța cu anumite forme și reguli, etimologia, frecvența (criteriul cel mai important, dar neaplicat mecanic), tradiția. S-a apelat și la consultarea unor vorbitori – lingviști și nelingviști, inclusiv editori, elevi, profesori, redactori, specialiști din diverse domenii.

Prin reducerea semnificativă a numărului variantelor se corectează și imaginea asupra românei ca limbă insuficient normată, cele eliminate neîncadrându-se printre recomandările academice.

Aceasta nu înseamnă însă că folosirea variantelor care nu se regăsesc în DOOM3 ar fi total inacceptabilă: unele pot fi utilizate în anumite contexte și în diverse scopuri.

În DOOM3 se recomandă câte una singură dintre mai multe variante:

i. accentuale, ca: !acatist, !anost, !axilă, !colaps, !dihor, !intim, !mijloc1-2, !penurie, !vector;

ii. de formă, ca: !apocalipsă („sfârșitul lumii”), !ghimbir, !mănăstire, !percheziție, !sarsana, !tăieței;

iii. flexionare, precum, la adjectivele ca !analog1, numai formele cu alternanță, de tipul analoagă; la unele substantive feminine, câte o singură formă de GD sg. art. și de pl.: !îmbrăcăminte, g.-d. art. îmbrăcăminții; pl. îmbrăcăminți;

iv. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fără puncte despărțitoare: !NATO, !ORL (dar, prin tradiție, cu puncte, a abrevierilor din latină P.S., P.P.S.);

v. lexico-gramaticale: 

- dintre variantele cu -a (considerate populare) și cele fără -a (socotite literare) ale unor adverbe sau pronume au rămas, în unele cazuri, ultimele: !nimic1;

- dintre diminutivele feminine (inanimate) în -ea/-ică s-au păstrat mai ales cele în -ică: !cărticică, !floricică, și, adesea, doar una dintre formele de GD sg. art. și de pl.: !legăturică, g.-d. art. legăturelei; pl. legăturele (formând paradigme neregulate);

- dintre formele de feminin în -ea/-ică ale adjectivelor/substantivelor cu masculinul în -el s-au reținut numai cele în -ică: f. sprintenică, tinerică;

- dintre formele de plural ale unor substantive neutre a rămas una singură: !lighean s. n., pl. ligheane;

- dintre variantele de ind./conj. prezent ale unor verbe, conform tendinței din uzul actual, s-au eliminat formele cu augmentele -esc sau -ez, dar și unele fără acestea, păstrându-se numai: !bocăni (a ~) (să) bocăn, !rășchira (a ~) (să) rășchir, respectiv !ciocăni (a ~) (să) ciocănesc, !înveșmânta (a ~) (să) înveșmântez.

La neologisme, selecția a mers în sensul privilegierii variantelor în curs de adaptare și al unificării seriilor:

- dintre substantivele feminine în -a/-ă s-a optat în anumite cazuri pentru cele în -ă: !pumă;

- dintre substantivele neutre în -o/-ou, s-au păstrat în unele cazuri numai ultimele: !(anti)halou, !chimonou, !delcou;

- dintre variantele de plural ale termenilor medicali în -om, în acord cu uzul specialiștilor, au rămas numai cele în -oame: !mielom pl. mieloame.

Foste variante tratate în DOOM2 în articole diferite au fost unificate sub una dintre forme: !bretea, reunind sensurile „detaliu de îmbrăcăminte” și „rețea feroviară sau rutieră” (în dauna formei etimologice, bretelă).

În același sens s-au tratat și cuvinte asemănătoare nou-introduse.

În cele câteva cazuri în care una dintre soluțiile recomandate în DOOM2 nu s-a impus, s-a revenit la opțiunile anterioare: !corvoadă, !molibden, !muschetar.

În cazul elementelor nonstandard (învechite, populare, regionale, chiar familiare) și care nu se pot, practic, norma, reducerea variantelor după criterii precise este dificilă, dacă nu imposibilă. Ea s-a încercat totuși, parțial, la unele forme flexionare, precum GD art. sg. al unor substantive feminine terminate în -aică, -ică: !maică (călugăriță; mamă), g.-d. art. maicii; !mămică (fam.), g.-d. art. mămicii.

Întrucât diversele considerente nu au înclinat hotărâtor balanța în favoarea uneia sau a alteia, în DOOM3 s-au păstrat totuși unele variante:

- ale unor cuvinte-titlu, la elemente literare, inclusiv la împrumuturi (relativ) recente neadaptate/adaptate: cocktail (engl.)/cocteil, pampas/(sp.) pampa s. n./s. f.

- ale unor forme flexionare (deși contestate de unii): g.-d. art. căpșunii/căpșunei, cireșii/cireșei; pl. căpșuni/căpșune, cireși/cireșe; g.-d. art. mass-mediei/mass-media;

- ale unor cuvinte-titlu sau forme flexionare la elemente care nu aparțin limbii literare: acum/(pop.; fam.) acuma; !mămucă (reg.), g.-d. art. mămucăi/mămuchii.

În ce privește despărțirea la capăt de rând a cuvintelor (semi)analizabile, variantele bazate pe structură sunt consemnate în continuare, după cele întemeiate pe pronunțare: idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil).

2.1.2. Schimbarea ordinii unor variante

În unele cazuri s-a schimbat ordinea de preferință a variantelor păstrate: !birui (a ~) (să) birui/(să)biruiesc, !germene/germen.

2.1.3. Adăugarea unor variante

În câteva situații s-au adăugat variante la unele cuvinte-titlu și, în consecință, la formele lor flexionare:

- la câteva cuvinte cu uzul oscilant s-a introdus câte o variantă (atestată în texte): !greier/greiere;

- la numele de ocupații în -logă: și varianta cu diftongare: !filologă (livr.)/(colocv.) filoloagă (cu completarea unor serii, chiar dacă deocamdată cu existență virtuală);

- la unele substantive feminine împrumutate în -a sau -ia (care dau impresia că ar fi articulate): și o variantă cu finala adaptată -ă, respectiv -ie, ca formă nearticulată: addenda (lat.)/adendă, !mass-media (engl.)/mass-medie, !salsa (sp.)/salsă;

- la anumite neologisme, alături de variantele cu păstrarea lui s etimologic: și cele, devenite uzuale, cu sonorizare (în spiritul evoluției care se impusese la alte cuvinte, ca bazin, viteză), în familiile lui disertație/(colocv.) dizertație, disident/(colocv.) dizident;

- varianta conservatoare, cu s, în familia lui !teozofie/(livr.) teosofie, după modelul lui filozofie/(livr.) filosofie.

La unele cuvinte s-au adăugat variante de forme flexionare:

- de plural (și de gen) la anumite substantive: !reactor s. n./s. m., pl. n. reactoare/m. reactori, !suport1 (obiect) s. n./(tehn.) s. m., pl. suporturi/suporți (în concordanță cu tendința extinderii masculinului la termeni tehnici);

- fără augmentul -esc, -ez, conform tendinței, la verbe la care se dădeau numai forme cu sufix: !exceda (a ), (să) exced/(să) excedez, !răzui (a ~), (să) răzuiesc/(să) răzui.

La unele substantive comune învechite, populare ori regionale s-au adăugat noi variante de GD sg. art. analitic cu lui (paralel cu păstrarea, dar uneori cu eliminarea unor forme sintetice) la substantive masculine terminate în -acă, -ică: !babacă (înv.; reg.), !bădică (reg.), !vlădică (înv.; pop.), g.-d. art. și: lui babaca, lui bădica, lui vlădica.

2.2. Modificarea altor norme

În DOOM3 s-au modificat, la mai multe cuvinte aflate în aceeași situație sau la cuvinte izolate, câteva norme ortografice sau/și ortoepice:

2.2.1. generalizarea atașării fără cratimă a articolului -(u)l și a desinenței de plural -uri și la împrumuturile terminate în -y pronunțat ca un i (deoarece y este recunoscut ca literă a alfabetului limbii române): art. bodyul; pl. bodyuri; de altfel deja DOOM1 recomandase scrierea pl. hobbyuri, sprayuri, whiskyuri;

2.2.2. grafii: !carismă;

2.2.3. pronunțarea cu diftong și despărțirea corespunzătoare a adjectivelor neologice terminate în -uu de tipul !ambiguu [guu pron. guŭ] (desp. -guu), a adv. !încontinuu și a s. !reziduu (alături de care se păstrează, pe locul al doilea în ordinea preferințelor, variantele cu hiat);

2.2.4. scrierea cu literă mică a noilor pronume de politețe din seria +domnia-sa, în contrast cu locuțiunile pronominale din seria !Domnia Sa;

2.2.5. scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: !Război Mondial (Primul/Al Doilea ~);

2.2.6. scrierea legată a unor compuse considerate sudate: !binevenit (oportun; agreat), !întrucâtva adv.

2.3. Completarea unor paradigme

La anumite cuvinte s-au adăugat forme flexionare, în măsura în care sunt justificate de sens și atestate în dicționare, pe internet sau în uz:

- forme de gen sau/și număr la adjective care erau considerate defective, exemplificându-le prin substantive pe care le pot determina: !alcalino-pământos adj. m. (piroxen ~), pl. alcalino-pământoși; f. alcalino-pământoasă (sticlă ~), pl. alcalino‑pământoase; !retrovers adj. m. (+ s. n.: uter ~); f. retroversă (poziție ~), pl. retroverse; !viran adj. m. (+ s. n.: teren ~); f. virană (zonă ~), pl. virane;

- (cel mai frecvent) forme de plural la substantive compatibile cu ideea de pluralitate, uneori cu precizarea sensurilor la care apar, acordându-se atenție mai ales unificării, pe cât posibil, a unor (mini)serii care denumesc:

- animale, plante: pl. lupii-bălții;

- boli: (cazuri; forme) pl. angiocolite;

- nuanțe de culori: pl. bejuri;

- proceduri medicale: pl. rahianestezii, termoterapii;

- produse variate și/sau porționabile: (porții; sorturi) pl. ginuri;

- nativi dintr-o anumită zodie: pl. Săgetători;

- altele: pl. jacuzziuri.

Nu s-au înregistrat toate pluralele posibile, chiar dacă se pot întâlni/folosi în anumite contexte/situații.

2.4. Alte modificări

• Alte intervenții asupra unor norme privesc:

- descrierea explicită ca (formal) articulate a unor substantive proprii, cu adăugarea, eventual, a formei nearticulate: !Anul Nou s. propriu m. art., neart. An Nou (~ fericit!); !Dobrogea s. propriu f. art., neart. Dobroge (întreaga ~); !Evul Mediu s. propriu n. art., neart. Ev Mediu (întunecatul ~). Cu observația că numele proprii (multe împrumutate) feminine, ca și cele comune, terminate la NA sg. în -a, care dau impresia că sunt articulate, admit, ocazional, forme nearticulate: România: Pentru noi e o singură Românie. Absența, respectiv prezența articolului la forma-tip distinge, printre altele, numele zodiilor de cele ale corpurilor cerești provenite de la același substantiv comun: +Arcaș (zodie) s. propriu m., !Arcașul (constelație) s. propriu m. art.;

- încadrarea lexico-gramaticală, și anume:

- considerarea ca reflexive inerente a unor verbe care în DOOM2 apăreau numai implicit ca active: !împletici (a se ~), !lăcomi (a se ~), !resemna (a se ~);

- interpretarea drept cuvinte compuse și scrierea cu cratimă: !două‑puncte, !punct-și-virgulă (semne de punctuație);

- schimbarea calificării din numerale colective în pronume/adjective pronominale: !amândoi, !tustrei (descrierea lor morfologică fiind pusă în DOOM3 în concordanță cu GLRG);

- pronunțări modificate în serii: !bestseller (engl.) [er pron. ăr], !pulover [er pron. ăr];

- renunțarea la menționarea formei de plural articulat în -(le)le la substantivele feminine terminate la singular în -a, -ea și la plural în -le, de tipul cafelele, sofalele.

3. Intervenții care nu afectează norma

Modificările care nu privesc norma nu sunt marcate în Dicționar, fiind identificabile de cei interesați prin compararea cu DOOM2.

Cele mai multe astfel de intervenții reprezintă adaosuri de informații la cele peste 6.500 de verbe (deoarece flexiunea verbală fusese prezentată în DOOM2, ca și în DOOM1, mai succint decât cea nominală), prin:

- adăugarea persoanei I la verbele personale (ca în majoritatea dicționarelor), deoarece, din indicarea numai a persoanei a III-a la verbe în DOOM1, conservată în DOOM2, nu reieșea dacă verbul este personal sau impersonal: abandona (a ~) vb., ind., conj. prez. 1 sg. (să) abandonez;

- adăugarea, alături de sincretismele caracteristice, a unor forme care pun diverse alte probleme (privind alternanțe fonetice, despărțirea la capăt de rând, mobilitatea accentului, scrierea cu cratimă): abrevia (a ~) (desp. a-bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviez (desp. -vi-ez), 3 abreviază, 1 pl. abreviem; conj. prez. 1 sg. să abreviez, 3 să abrevieze; ger. abreviind (desp. -vi-ind); abstrage (a ~), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abstrag, 3 sg. abstrage, imperf. 1 abstrăgeam; conj. prez. 1 sg. să abstrag, 3 să abstragă; ger. abstrăgând; part. abstras; apăsa (a ~), ind. prez. 1 sg. apăs, 2 sg. apeși, conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese; imper. 2 sg. afirm. apasă; resemna (a se ~), ind. prez. 1 sg. mă resemnez, 3 se resemnează; conj. prez. 1 sg. să mă resemnez, 3 să se resemneze; imper. 2 sg. afirm. resemnează-te; ger. resemnându-mă;

Alte intervenții:

- adăugarea unor abrevieri/coduri de monede/simboluri la sfârșitul unor articole: informatică abr. (fam.) info; balboa (moneda panameză) simb. B, B; leu (leu românesc [nou]) L (cod RON);

- adăugarea unor contexte pentru adjectivele invariabile/locuțiunile adjectivale și pentru cele care sunt și adverbe/locuțiuni adverbiale (și care, pentru economie, nu formează intrări separate, neavând forme flexionare distincte): mono adj. invar., adv. (discuri ~, a înregistra ~); pas (la ~) loc. adj., loc. adv. (mers ~, a merge ~);

- adăugarea unor exemple de expresii (dacă numărul celor în care intră cuvântul-titlu nu este prea mare): morțiu (în: a urla a ~/a fluiera a ~);

- adăugarea unor glosări, mai ales pentru justificarea semantică a pluralului: scorbut, (cazuri) pl. scorbuturi;

- adăugarea unor indicații de registru: abraș (reg.), sagace (livr.); pe baza volumelor DELR și DLR apărute după 2005, care aduc mai multe precizări, în DOOM3 s-a înlocuit la unele cuvinte mențiunea (pop.) cu aceea, mai exactă (reg.): căiță (reg.);

- aplicarea, convențională (cu excepția cazurilor în care a trebuit marcat accentul secundar), a principiului un cuvânt – un accent la cuvintele compuse (indiferent cum se scriu), inclusiv la nume proprii, notându-se numai accentul compusului (chiar când cade pe un component monosilabic), nu al fiecărui component6: Alba Iulia, dacoromân, două-puncte, argint-viu, două sute;

Dar în locuțiuni și în grupuri de cuvinte, accentul este marcat la fiecare component plurisilabic: două puncte num. + s. n. pl.

- adăugarea pronunțării la pluralul cuvintelor la care nu este marcat accentul la cuvântul-titlu: PIB, pl. PIB-uri [pron. piburi]; T-shirt, pl. T-shirturi [pron. tișărturi]; 

- introducerea unor indicații de frecvență la forme flexionare: ravagiu s. n., (mai frecv.) pl. ravagii;

- semnalarea în Dicționar, potrivit cerințelor legale, a cuvintelor identificate ca mărci înregistrate: adidas® (încălțăminte);

- renunțarea la distincțiile de tipul anglicism – cuvânt englez: aftershave (engl.) [pron. aftărșeĭv], all right1 (engl.) [pron. olraĭt].

4. Îmbunătățirea organizării informației

• Pentru uniformizarea, pe cât posibil, a tratării locuțiunilor adjectivale și adverbiale s-a optat, convențional, pentru plasarea celor în care cuvinte semantic pline sunt precedate de prepoziții la locul alfabetic al întâiului cuvânt semantic plin care urmează după prepoziție: prim (de ~ ordin/rang) (chiar dacă și această soluție este discutabilă7); rezultă astfel, de cele mai multe ori, o prezentare contrastivă, prin raportare la cuvinte înrudite.

Prin excepție, locuțiunile, foarte numeroase, care încep cu de-a (dintre care multe cuprind cuvinte/forme inexistente și independent: de-a-n boulea) au fost plasate toate la D.

S-a extins prezentarea contrastivă a unor reguli, precum scrierea cu literă mare la inițială a cuvintelor din componența unor denumiri cu statut de nume proprii, neintroduse ca intrări separate, ci incluse în paranteză la sfârșitul articolelor privitoare la numele comun corespunzător: luteran (dar: Biserica Luterană s. propriu f.).

S-a introdus termenul (desp. ...) înaintea recomandărilor privind despărțirea la capăt de rând: efectua (a ~) (desp. -tu-a).

Când la un cuvânt se indică mai multe sensuri sau domenii, ele se despart prin virgulă sau punct-și-virgulă: !ablație (astr.; med.); aer (amestec de gaze; aspect; atitudine; obiect de cult), ajutaj (tub, duză).

5. Îmbunătățirea corelațiilor

În Dicționar s-a îmbunătățit și unificat transcrierea fonologică, prin folosirea consecventă a unor semne precum č, ğ, k, k' și prin marcarea devocalizării lui (pseudo) -i final: backgrounduri [pron. bekgraŭnduri], campinguri [pron. kempinguri], digesturi [pron. daĭğesturi], EEG-uri [cit. eeg'euri].

S-au eliminat câteva cuvinte-titlu a căror includere în DOOM2 era insuficient justificată: nume proprii cărora nu le corespunde un nume comun în Dicționar sau care nu pun probleme proprii de scriere ori de pronunțare: Appassionata, Asterix, Buftea.

S-au corectat greșeli de bătaie8, omisiuni sau scăpări privitoare la cuvântul‑titlu sau la forme flexionare (!nonstop, !roșiatic, !simediană) ori la despărțirea la capăt de rând; astfel, s-a păstrat numai despărțirea după pronunțare și s-a eliminat cea după structură la cuvintele din seria !decastil (templu cu zece coloane) sau din familia lui !folclor (întrucât elementele -stil „coloană” și folc- nu au existență independentă în limba română).

S-au revăzut integral, s-au adăugit considerabil și s-au reorganizat în parte secțiunile introductive și finale ale lucrării și s-a adus la zi bibliografia. S-a reelaborat capitolul despre despărțirea la capăt de rând și s-au tratat mai pe larg ori separat secțiunile privind conversia unor sisteme de scriere, literele și semnele diacritice, folosirea cu rol ortografic a unor semne de punctuație etc.

Nu s-a preluat secțiunea 6. Câteva norme morfologice din DOOM2 (p. LXXXIX-XCVI), care a fost înlocuită cu 6. Câteva observații și recomandări.

S-au adăugat și ANEXE reunind câteva texte oficiale de referință.





1 Se dau câte unu sau câteva exemple și se reproduce numai porțiunea din articolul de dicționar care privește chestiunea în cauză. Accentul este indicat doar când formează obiectul discuției sau în transcrierile fonetice. Ori de câte ori a fost posibil, diversele probleme au fost prezentate alfabetic, pentru a putea fi reperate mai ușor.


2 Și nu (ca în DOOM2) prin semnul *, care a fost păstrat pentru marcarea formelor greșite sau neatestate.


3 Nu se puteau introduce însă în corpul Dicționarului toate substantivele proprii, dintre care unele sunt menționate în STUDIUL INTRODUCTIV.


4 Dar nu în funcție de importanța referentului, DOOM nefiind un dicționar enciclopedic.


5 Semnul ! poate marca una sau mai multe intervenții asupra recomandărilor anterioare, fără a se preciza pe care. Utilizatorii le pot identifica dacă le cunosc pe acelea sau consultă DOOM2.


6 Ceea ce nu înseamnă că nu au și acestea accentul lor, mai slab.


7 În DOOM1, 2, locuțiunile puteau figura sau/și la locul alfabetic al primului element, una și aceeași locuțiune sau locuțiunile cu componente comune fiind plasate uneori, inconsecvent, în locuri diferite.


8 Cele evidente, corectate tacit, nu sunt marcate cu !.