DOOM - Studiu introductiv

STUDIU INTRODUCTIV.
PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE
ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE

Ioana Vintilă-Rădulescu

Preambul

• În STUDIUL INTRODUCTIV se explică în linii mari opțiunile de principiu pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor din Dicționar. Se au în vedere mai ales situațiile în care pot exista ezitări, care sunt înfățișate adesea contrastiv (chiar cu riscul unor repetiții, deoarece de multe ori cititorii consultă numai o anumită secțiune). Sunt prezentate și aspecte care nu au putut fi reflectate în formă lexicografică (privind formații mai mult sau mai puțin ocazionale, nume proprii și unități lexicale complexe, utilizări ale cuvintelor în context ș.a.) sau reguli care nu se pot deduce numai din cazurile concrete înregistrate în lista de cuvinte.

• Spre deosebire de Dicționar, STUDIUL INTRODUCTIV (mai ales 6. Câteva observații și recomandări) are și caracter corectiv, atrăgându-se atenția și asupra unor forme și construcții considerate greșite, care trebuie evitate.

• Ortografia, în sensul restrâns în care este folosit termenul în titlul DOOM³, privește scrierea corectă la nivelul cuvântului sau al mai multor cuvinte care formează o unitate. Celelalte două laturi din titlu – ortoepică și morfologică – pot fi subînțelese ca incluse (alături de aspectele lexical, sintactic, stilistic – ultimul parțial atins și el începând cu DOOM²) în ceea ce în Legea Academiei se numește generic „cultivarea limbii”.

• Norma ortoepică este mai puțin fermă decât cea ortografică, permițând în practica vorbirii unele variații libere, care nu sunt consemnate în general în DOOM³.

Pentru norma morfologică, detaliată în GALR I, a se vedea acum, într-o formă mai accesibilă, GLRG.

• Structura generală a numelor de persoană este stabilită actualmente prin Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 83, iar scrierea celor nou-acordate trebuie să respecte Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. În utilizarea lor oficială, numele de persoane trebuie să se conformeaze acestor acte, dar, uzual, este admisă și respectarea dorinței/tradiției familiei sau/și a purtătorilor lor, chiar dacă nu concordă cu normele lingvistice actuale (prezentând trăsături învechite, străine sau regionale).

• Scrierea numelor unităților administrativ-teritoriale din România trebuie să respecte Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

• Normele academice impun sau interzic anumite grafii, rostiri sau forme, la ele adăugându-se unele recomandări mai puțin categorice. Stabilind/consemnând în principal reguli obligatorii, DOOM³ este un dicționar declarat normativ sub triplul aspect al scrierii, al pronunțării și al morfologiei.

• Dar normele care privesc limba nu pot fi tot atât de rigide ca legile din științele exacte, oricât ar afecta aceasta așteptările utilizatorilor și mai ales ale practicienilor în domeniu.

• Nu face obiectul unor norme propriu-zis ortografice scrierea unor termeni și mai ales a unor abrevieri și simboluri din domeniul științific și tehnic (de ex. a unităților de măsură), care este reglementată prin standarde internaționale (aceste probleme neprivind, de multe ori, numai limba română) și interne de specialitate.

• De ex., în domeniul cadastral se folosesc abrevierile ml = metru liniar și mp = metru pătrat, iar în cel matematic, ca și în uzul curent, m și m², în timp ce ml este consacrat pentru mililitru.

• În anumite domenii, norma ortografică nu funcționează din rațiuni cutumiare, istorice, legale, tradiționale.

• Legile și standardele cu implicații asupra limbii trebuie respectate și nu pot fi „corectate”, chiar dacă uneori contravin normelor academice generale.

• În anumite situații există reglementări parțial diferite de normele generale, de ex., în stilul administrativ, la completarea unor formulare privind operațiuni bănești, se cere uneori scrierea numeralelor compuse notate în cuvinte în formă continuă (fără blancuri), indiferent de forma lor din normă.

• Scrierea limbii române utilizează două sisteme de semne grafice: literele (inclusiv elemente diacritice) și semnele ortografice, precum și seturi de reguli pentru redarea în scris a cuvintelor și a grupurilor de cuvinte, ca și pentru despărțirea la capăt de rând.

• Opțiunile din DOOM³ sunt explicate aici succint, prezentul STUDIU INTRODUCTIV neputând fi un tratat complet în același timp de fonetică, de formare a cuvintelor, de gramatică și de lexicologie a limbii române și nici un compendiu de informații enciclopedice.