2 rezultate
!
niciun (desp. ni-ciun/nici-un) adj. pr. m., g.-d. niciunui; f. nicio (desp. ni-cio/nici-o), g.-d. niciunei; g.-d. pl. m. și f. niciunor (în niciun caz; Nu are niciun frate.; niciunor copii)
+
niciun chip (în ~) loc. adv.