3. Scrierea cu literă mare sau mică

I. Scrierea cu literă mare sau mică se referă în special la inițiala cuvintelor27 şi, în mai mică măsură – în cazul abrevierilor şi al simbolurilor –, şi la alte poziții.

• Litera mare sau mică la inițiala elementelor lexicale este o marcă a caracterului lor de nume proprii, respectiv comune, relevantă mai ales în cazul celor care pot fi folosite cu ambele valori: prin scrierea cu literă mare, substantivele proprii se deosebesc de substantivele comune din care provin sau care derivă din ele, respectiv, prin scrierea cu literă mică, numele comune se disting de cele proprii care le corespund, care se scriu cu literă mare.

• În cazul unităților lexicale complexe folosite ca nume proprii, scrierea cu literă mare poate privi toate componentele sau numai primul.

• Fiind mai limitată, scrierea cu literă mare a unor cuvinte care în mod obişnuit se scriu cu literă mică are în general ca efect punerea lor în evidență.

II. Opțiunea între literă mare şi literă mică depinde în special de:

1. natura elementului (substantive comune sau proprii, cuvinte din celelalte clase lexico-gramaticale, abrevieri/simboluri);

2. natura textului (informal/oficial, laic/religios; afişe, capete de tabel, corespondență, etichete, plăcuțe indicatoare; poezie);

3. poziția elementului (de sine stătător sau la începutul ori în interiorul unui enunț);

4. punctuația enunțului;

5. intenția de a marca anumite valori (desconsiderarea sau, dimpotrivă, importanța, politețea) sau de a produce anumite efecte stilistice, scrierea evident intenționată a unor cuvinte contrar normelor curente nefiind o greşeală.

III. Pentru unele situații există reguli obligatorii, care privesc cuvinte sau poziții în care se foloseşte întotdeauna litera mare, respectiv mică; în altele, scrierea cu literă mare, respectiv mică este facultativă. Probleme pun în special situațiile în care unul şi acelaşi (tip de) cuvânt se scrie fie cu literă mare, fie cu literă mică. Mai ales în unele cazuri de treceri între substantive comune şi substantive proprii – grafia depinzând de modul în care sunt tratate cuvintele în context –, distincția nu este totdeauna uşor de făcut. Regulile privesc în special cazurile în care pot apărea ezitări, de aceea ele sunt prezentate contrastiv.

Regulile de utilizare a literelor mari sau mici în scrierea limbii române au variat în timp.

Ele diferă de la o limbă la alta. Situațiile în care în limba română se scrie cu literă mare sunt mai numeroase decât în unele limbi (de ex., față de scrierea numelor compuse de instituții în franceză), dar mai restrictive decât în altele (față de scrierea cu literă mare în engleză a cuvintelor din titluri – imitată abuziv în scrierea limbii române în ultima perioadă – sau, în germană, a tuturor substantivelor).

IV. Scrierea cu literă mare sau mică a numelor unităților de măsură şi a simbolurilor lor, precum şi a simbolurilor altor termeni de specialitate (cu caracter internațional) nu face obiectul unor norme propriu-zis ortografice, de competența lingviştilor, ci al reglementărilor din domeniile respective, în speță al standardelor internaționale, adoptate şi ca standarde române28, şi care trebuie respectate, chiar dacă contravin uneori normelor academice ale limbii române.

3.1. Scrierea cu literă mare

I. Se scriu, de regulă, cu literă mare:

1. primul cuvânt (inclusiv substantivele comune sau elementele din alte clase lexico-gramaticale) dintr-un enunț (inclusiv în note de subsol, în titlurile coloanelor dintr-un tabel etc.);

2. substantivele proprii folosite de sine stătător sau în interiorul unui enunț;

3. componentele locuțiunilor pronominale de politețe;

4. anumite abrevieri şi simboluri;

5. primul cuvânt al fiecărui vers în poezia de tip clasic:

A fost odată ca-n poveşti, / A fost ca niciodată... Eminescu

Dar în poezia de tip modern, uneori, primul cuvânt al fiecărui vers este scris cu literă mică.

Detaliind, se scriu, de regulă, cu literă mare:

1. primul/singurul cuvânt dintr-un enunț, şi anume:

1.1. când cuvântul este izolat:

Ploaie.

Dar se scriu cu literă mică cuvintele de declarație când enunțul din care fac parte urmează după altul în vorbire directă.

1.2. când între enunțuri nu este o legătură strânsă29, şi anume când enunțul urmează după un altul:

1.2.1. întotdeauna, când enunțul precedent se încheie cu punct:

Săniile porniră iar încet. Frigul creştea odată cu lumina. Sadoveanu

1.2.2. de regulă, când enunțul precedent se încheie cu unul din celelalte semne de punctuație finale:

1.2.2.1. puncte de suspensie:

Aici nu-i nevoie de baba Anița... Noroc să deie Dumnezeu! Sadoveanu

1.2.2.2. semnul exclamării:

Patria mă cheamă! Nu mai pot sta un moment! Caragiale

1.2.2.3. semnul întrebării:

Ce să facă? La muşteriu cu cioburi de sticlă nu putea merge. Caragiale

Când legătura dintre enunțuri este strânsă, iar enunțul anterior este prezentat ca neîncheiat, după aceste semne de punctuație se poate scrie şi cu literă mică.

1.2.3. la începutul unui enunț în vorbire directă precedat de două-puncte (şi de linie de dialog, uneori de ghilimele):

Dl. Goe este foarte impacient şi, cu ton de comandă, zice încruntat:

Mam-mare, de ce nu mai vine? Caragiale

Un enunț precedat de două-puncte începe cu literă mică dacă nu se află în această situație.

1.2.4. la începutul reproducerii, după două-puncte, a unui enunț citat care începe cu literă mare (şi este încadrat, de regulă, între ghilimele):

Astfel se-ncheia proclamația..., cu acest frumos motto: Evenimentele mari fac totdeauna să tacă micile pasiuni! Caragiale

1.2.5. în corespondență, cereri etc., cuvântul cu care începe primul enunț după formula de adresare:

Domnule Director,

Subsemnatul, ..., vă rog să binevoiți...

2. numele proprii simple şi toate30 componentele numelor proprii compuse31 care desemnează:

2.1. unități administrativ-teritoriale, geografice sau politice din România sau artere urbane, inclusiv termenii generici care fac parte din numele propriu, respectiv în care primul termen este urmat de:

- un adjectiv:

Crişul Repede (râu), Europa Răsăriteană; Lacu Roşu, Oraşu Nou, Pârâul Rece, Stațiunea Climaterică Sâmbăta (localități); Târnava Mare (râu); Țara Românească (fost stat);

- un numeral: Bulevardul 23 August, Bulevardul 1848, Piața 1 Mai, Strada 1907;

- o prepoziție + un adverb sau un substantiv: Europa de Est; Izvoru de Sus, Râu de Mori (localități);

- un substantiv în G: Autostrada Soarelui, Bulevardul Laminorului, Drumul Taberei (cartier; arteră urbană);

- mai multe cuvinte din clase diferite:

Bulevardul Armata Poporului (înv.), Oceanul Înghețat de Nord, Oraşu Nou-Vii, Strada Cocoşului de Munte;

- un nume propriu în N:

Băile Govora/Herculane/Olăneşti/Tuşnad, Colonia Ucea32, Oraşul Stalin33 (înv.) (localități)

sau în care termenul generic în cauză:

- nu se mai atribuie realității denumite sau are un sens care nu corespunde acestei realități:

Baia Sprie (localitate); Balta Albă (cartier); Dealu Negru; Râmnicu Vâlcea, Ruşii‑Munți, Târgu-Neamț, Vârfu Dealului (localități);

- se află pe locul al doilea după un nume propriu: Bolintin-Vale, Geoagiu-Băi, Malnaş-Băi;

Se scriu cu literă mare şi numeralele (scrise în litere) şi prepozițiile aflate pe primul loc în asemenea nume: După Deal (sat), Între Gârle (stradă), La Om (vârf de munte), Trei Brazi (cabană).

Dar se scriu cu literă mică sectoarele (numerotate ale) municipiului Bucureşti.

2.2. state cu numele traduse în limba română (inclusiv când termenii generici fac parte din denumirea oficială lungă a statului şi sunt urmați de un nume propriu în N) şi alte teritorii:

Africa Centrală, Colectivitatea Teritorială Saint-Pierre şi Miquelon, Europa Centrală, Insulele Feroe, Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite, Marea Britanie, Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (a Republicii Populare Chineze), Republica Albania, Sfântul Scaun/Statul Cetății Vaticanului, Statul Independent Papua-Noua Guinee, Statul Israel, Teritoriul Samoa Americană;

Dar se scriu cu literă mică termenii generici care nu fac parte din numele propriu al unităților administrativ-teritoriale, geografice sau politice.

2.3. animale:

Azor, Bubico, Duman, Grivei, Joiana, Murgu, Plăvan, Zefir;

2.4. corpuri cereşti:

Balanța, Carul-Mic, Marte, Saturn, Ursa-Mare, inclusiv Lună, Pământ, Soare, Superluna în terminologia astronomică;

Dar se scriu cu literă mică lună, pământ, soare în uzul curent.

2.5. instituții34, entități economice35 (inclusiv asociații, fundații, patronate etc.), planuri de importanță națională:

Administrația Prezidențială, Asociația Chinologică Metropolitană, Avocatul Poporului, Banca Comercială Română, Biserica Boteanu, Camera Deputaților, Comisia Europeană, Congresul (SUA), Consiliul European, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională, Departamentul de Stat (al SUA), Editura Corint, Europol, Facultatea de Litere, Fundația Regală Margareta a României, Inchiziția, Institutul de Lingvistică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Interpol, Înalta Curte de Casație şi Justiție, Mănăstirea Caşin, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Public, Organizația Națiunilor Unite, Parchetul General, Parlamentul European, Planul Național de Redresare şi Reziliență, Patronatul Serviciilor Publice, Preşedinția României, Radio Europa Liberă, Radio Vatican, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, Teatrul Național, Unitatea Militară nr. ..., Uniunea Artiştilor Plastici, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Vocea Americii;

Numele de instituții se scriu cu literă mare chiar când sunt folosite eliptic: dezbateri în Cameră, secretar de stat la Externe, Guvernul, student la Litere, Parlamentul, admiterea la Politehnică.

Dar se scriu cu literă mică numele domeniilor la care se referă o funcție publică;

Este incorectă scrierea cu literă mică, chiar pentru efecte grafice, a numelor unor instituții: editura universității din bucureşti pe publicațiile editurii în cauză.

2.6. clădiri publice, alte construcții şi monumente, cartiere, centre comerciale, parcuri, săli şi alte realizări umane:

AFI Cotroceni, Arcul de Triumf, Ateneul Român, Biroul Oval, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Academiei, Casa Albă, Casa Poporului, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Palatul Victoria, Parcul Herăstrău, Plaza Romania, Sala Palatului;

2.7. mijloace de transport cu nume devenite celebre: Orient Expres, Titanicul;

2.8. concepte exprimate prin cuvinte străine (eventual compuse) care în limbile respective se scriu (ambele) cu literă mare:

Aufklärung, Big Bang, Big Brother, Bildungsroman, Führer, Weltanschauung;

2.9. marile epoci istorice, evenimente istorice interne şi internaționale majore, mişcări culturale sau religioase (inclusiv numite eliptic, când din context reiese clar referința):

Antichitatea, Evul Mediu, Marea Unire, Marele Război, Renaşterea, Revoluția Franceză, (participant la) Revoluție, Unirea Principatelor;

Dar se scriu cu literă mică numele italieneşti ale secolelor.

2.10. războaie de anvergură sau prezentate ca fiind evenimente unice:

Primul Război Mondial, (Cel de-)Al Doilea Război Mondial; Războiul celor Două Roze, Războiul de Independență, Războiul de Secesiune, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de Ani;

Dar se scriu cu literă mică denumirile perioadelor istorice delimitate vag şi ale războaielor care nu sunt prezentate ca fiind unice.

2.11. manifestări artistice, culturale, politice, ştiințifice (indiferent de amploare):

Festivalul „Cerbul de Aur”, Seminarul de Parenting, Simpozionul Internațional de Lingvistică, Workshopul de Fotografie de Nuntă de la Craiova;

2.12. mărci de produse: Izvorul Minunilor (apă minerală);

2.13. obiecte desemnate ocazional prin numele creatorului lor:

doi Grigoreşti „tablouri de Grigorescu”, trei Stradivarius „viori fabricate de Stradivarius”;

Dar se scriu cu literă mică substantivele comune denumind curent obiecte după creatorul lor.

2.14. numele traduse ale distincțiilor/ordinelor de stat străine: Legiunea de Onoare;

Numele decorațiilor româneşti36 trebuie scrise ca în legile care le instituie (Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României ş.a.), chiar dacă acestea nu respectă întru totul normele ortografice şi de punctuație (de ex. ghilimelele) şi există inconsecvențe în cadrul legilor: Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste, Medalia Meritul pentru Învățământ, Ordinul Pentru Merit, Ordinul Serviciul Credincios, Ordinul Steaua României, Ordinul Virtutea Militară, Semnul onorific în serviciul armatei etc.

Dar se scriu cu literă mare numai la primul component numele unor medalii sau premii şi cu literă mică titlurile ştiințifice şi onorifice.

2.15. persoane – nume de familie, patronime, porecle, prenume, pseudonime, alte supranume (inclusiv componentele lor provenite din nume de funcții, ranguri etc.):

Avădanei, Costapetru, Elvira Popescu, Vasiliu-Birlic, Hagichirea, Hagi-Tudose, Lev Nicolaievici Tolstoi, Mihai-Vodă Viteazul, Moşandrei, Cantacuzino Nababul, Păstorel Teodoreanu, Rousseau Vameşul, Ștefănescu-Delavrancea, Vlad Tepeş;

În unele nume de familie străine se scriu cu literă mare şi articolul şi particulele din componența lor: Gabriele D’Annunzio, Vittorio De Sica, Luca Della Robbia, Du Cange (dar Charles du Fresne, sieur du Cange), Ibn Saud, Jean de La Fontaine, Le Corbusier, J.-L. Mac Adam, Eugene O’Neill, Vincent Van Gogh.

Dar se scriu cu literă mică substantivele comune care denumesc funcții, ranguri etc. şi nu fac parte din numele propriu, precum şi cuvintele ajutătoare din componența unor nume de persoană.

2.16. personaje folclorice, literare, mitologice, religioase:

Alah, Artemis, Barbă-Albastră, Buddha, Cenuşăreasa, Ceres, Făt-Frumos, Greuceanul, Harpagon, Muma-Pădurii, Mohamed, Ra, Scaraoțchi, Sfarmă-Piatră, Venus, Zeus;

2.17. nume proprii şi termeni din domeniul religiei creştine:

Atotputernicul, Dumnezeu, Isus Hristos, Mântuitorul, Sfânta Fecioară, Sfânta Maria, Sfânta Scriptură, Sfânta Treime, Sfântul Duh, Sfântul Mormânt, Sfântul Munte, Sfinții Constantin şi Elena, Tatăl „Dumnezeu”, Vechiul Testament;

Dar se scriu cu literă mică substantivele comune care desemnează ființe mitice neindividualizate şi tipuri omeneşti.

2.18. punctele cardinale când desemnează o zonă geografică sau când fac parte dintr-un nume de loc compus, inclusiv dintr-un nume de localitate:

Apus, Orient, Vest; America de Nord; Europa de Est, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Polul Nord, Polul Sud; Eforie Nord, Eforie Sud;

Dar se scriu cu literă mică numele punctelor cardinale când nu au aceste funcții.

2.19. sărbătorile naționale oficiale, alte sărbători laice şi religioase (ale diverselor culte):

Adormirea Maicii Domnului, Anul Nou, Crăciunul, 1 Decembrie, Duminica Tomei/Tomii, Hanuka, Iom Kipur, Înălțarea, Învierea, Paşte/Paşti, Patruzeci de Sfinți, Pesach, Purim, Ramazan Bairam, Rusaliile, Schimbarea la Față, Sfântul Andrei, Vinerea Mare, Ziua Copilului, Ziua Națională a României, Ziua Unirii Principatelor Române;

2.20. soiuri de plante şi rase de animale, inclusiv numele provenite dintr-un adjectiv, când acesta, scris cu literă mică, ar putea fi interpretat ca un calificativ oarecare:

Aurora (soi de floarea-soarelui), Marele Alb (rasă de porci); vaca Dobrogeană (rasă de vaci);

Dar adjectivele respective se scriu cu literă mică când exprimă o calificare oarecare: oaie dobrogeană.

2.21. zodii:

Balanță, Berbec, Capricorn, Fecioară, Gemeni, Leu, Peşti, Rac, Săgetător, Scorpion, Taur, Vărsător;

2.22. toate componentele locuțiunilor pronominale de politețe:

Alteța Sa, Cucernicia Sa, Cuvioşia Sa, Domnia Sa (despre un domnitor, boier) (înv.), Eminența Sa, Excelența Sa, Magnificența Sa, Majestatea Sa, Preafericirea Sa, Sanctitatea Sa, Sfinția Sa;

Dar trebuie scrise cu literă mică pronumele nou formate din seria domnia-sa „dumnealui”.

3. Se scriu cu litere mari primul/unicul component din substantivele proprii care reprezintă:

3.1. denumiri ale organismelor de conducere şi ale compartimentelor, direcțiilor etc. din instituții:

Adunarea generală a Academiei Române, Catedra de limba română, Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române, Consiliul de administrație (al BNR etc.), Consiliul ştiințific, Departamentul de limbi romanice, Direcția de studii economice/Direcția Studii economice, Secretariatul, Secția de filologie şi literatură a Academiei Române, Serviciul de contabilitate;

3.2. numele ştiințifice latineşti de specii animale şi vegetale:

Bacterium aceti, Gorilla beringei, Hygrophorus puniceus, Mustela nivalis, Sequoia gigantea;

Dar se scrie cu literă mare şi al doilea lor element dacă este o formă a unui nume propriu.

3.3. titluri de acte normative, de alte documente de importanță internațională sau națională, de emisiuni radio-TV, de fonduri şi de programe guvernamentale sau europene (inclusiv bancare), de opere artistice, literare, ştiințifice (şi de părți ale lor – capitole ş.a.) etc., de publicații periodice, de medalii ocazionale sau de premii, de zile comemorative şi festive (unele instituite prin hotărâri internaționale, ale Guvernului României sau ale altor foruri ori chiar prin legi, care trebuie respectate, chiar dacă contravin nomelor ortografice):

A 150-a aniversare a naşterii lui Mihai Eminescu” (medalie comemorativă37), Adevărul de weekend (ziar), Amintiri din copilărie, Biblia, Capitalul, Codul penal, Constituția, Coranul, Declarația universală a drepturilor omului, Decret-lege, Floarea darurilor, Fondul european de dezvoltare agricolă, Gramatica limbii române, Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul, Legea partidelor politice, Limba română (revistă), Luna internațională a conştientizării cancerului mamar, Ordonanță de urgență a Guvernului, O scrisoare pierdută, Pactul de la Varşovia, Pe cuvânt (emisiune TV), Premiul pentru cea mai bună piesă a anului..., Primăvara (pictură), Proclamația de la Islaz; (Programul) „Cornul şi laptele”, Programul național de dezvoltare rurală, (Programul) „Noua casă”, (Programul operațional sectorial) „Dezvoltarea resurselor umane”; Psaltirea scheiană, Regulamentul organic, Simfonia fantastică, Talmudul, Tatăl nostru, Teatru la microfon, Teleenciclopedia, Vede, Vulgata; Ziua adolescentului38, Ziua internațională a cititului împreună, Ziua întreprinzătorilor din România39, Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene40, Ziua limbii bulgare, Ziua limbii cehe, Ziua limbii slovace, Ziua limbii tătare, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului de sân, Ziua națională a consultantului fiscal din România, (Ziua) „Zero discriminare”;

Dar se scriu cu literă mare toate componentele numelor sărbătorilor naționale oficiale.

Nu trebuie scrise cu litere mari toate componentele unor titluri, prin imitarea modelului limbii engleze: *Atlasul Cadastrului Apelor Din România, *Evul Mediu Românesc. Corect: Atlasul cadastrului apelor din România, Evul Mediu românesc.

Dar se scriu cu literă mare toate cuvintele (cu excepția elementelor de legătură) din denumirile anumitor documente de importanță națională.

4. Abrevierile se scriu:

4.1. integral cu litere mari când sunt alcătuite din inițialele:

4.1.1. componentelor unor nume proprii compuse scrise cu literă mare:

CFR = Căile Ferate Române, GMT [cit. ğiemti] = engl. Greenwich Mean Time, O.U.G. = Ordonanța de Urgență a Guvernului (nr. ...), UE = Uniunea Europeană, UM = Unitatea Militară (nr. ...);

4.1.2. numelor unor noțiuni de specialitate şi ale altor termeni:

A = arie sau amper, B = bor, IDR = intradermoreacție, L = lungime, MW = megawatt, OUG = ordonanță de urgență a Guvernului, UAT = unitate administrativ-teritorială, UM = unitate militară, TV = televiziune; televizor, TVA = taxa pe valoarea adăugată, VSH = viteza de sedimentare a hematiilor;

Dar se scriu cu literă mică alte abrevieri şi simboluri.

4.1.3. numelor punctelor cardinale: N = nord, S = sud;

4.1.4. prenumelor bărbăteşti compuse: I.L. Caragiale = Ion Luca Caragiale;

4.1.5. altor cuvinte şi expresii:

D.S. = it. dal segno, N.B. = lat. nota bene, PFL = plăci fibrolemnoase, P.S.= lat. post-scriptum;

4.2. Se scriu cu literă mare numai pe primul loc sau şi în alte poziții abrevieri precum:

AChR = Asociația Chinologică Română, ACR = Automobil Clubul Român, HoReCa = Hoteluri, Restaurante, Cafenele; Sf. = Sfântul, Sfânta, Sfinții, Sfintele; dB = decibel, eV = electronvolt, MeV = megaelectronvolt, MHz = megahertz, pH = puterea hidrogenului, Rh = factorul Rhesus.

II. Pentru a sugera anumite atitudini sau sentimente (ca devoțiune, respect41), a marca valoarea specială a unui cuvânt, a-l scoate în evidență etc., cuvinte scrise în mod obişnuit cu literă mică se pot scrie cu literă mare42:

1. termenii de adresare (inclusiv pronumele), în cereri, corespondență (pe plicuri şi în text): Doamnei Directoare...; Domnule Preşedinte...; Dumneavoastră...;

2. cuvinte/sintagme folosite în adrese, pe etichete, hărți, plăcuțe indicatoare, în titlurile coloanelor unor tabele43 etc.:

Aleea Nucşoara; Băbească, Camembert; Denumirea/citirea literei;

3. în textele bisericeşti, anumite substantive şi sintagme, precum şi, în anumite texte, pronumele/adjectivele pronominale referitoare la Dumnezeu sau la Isus Hristos:

Atotțiitorul, Ceresc Tată, Domnul nostru Isus Hristos, Duhul Sfânt, Părinte; mare mila Ta; Ne rugăm Ție, Doamne;

4. în semn de cinstire:

Soldatul Necunoscut; Slavă Țărilor Române!; Ziua Culturii Naționale44, Ziua Limbii Române45, Ziua Solidarității Naționale împotriva Dictaturii46;

5. pentru a desemna un concept: Binele; Eul; Libertate, Egalitate, Fraternitate; Om; Patrie;

6. pentru personificarea unei abstracțiuni şi conferirea valorii de simbol etc.:

Cortina de Fier, Justiția; Războiul Rece; în numele Științei;A venit pe culme Toamna” Topîrceanu; Vestul Sălbatic, Zidul Berlinului, Mama-Natură;

7. pentru a conferi unui substantiv comun valoare de nume propriu: Capitala= Bucureştiul, Mama.

În perioada comunistă, pentru a le marca importanța, numele unor organisme de conducere pe linie de partid se scriau cu litere mari la toate componentele: Biroul Organizației de Bază, Comitetul Central al PCR, deprindere care se înregistrează uneori şi actualmente: Comitetul Executiv al PSD.

3.2. Scrierea cu literă mică

I. Se scriu, de regulă, cu literă mică:

1. substantivele comune şi cuvintele aparținând celorlalte clase lexico-gramaticale, folosite de sine stătător sau în interiorul unui enunț;

Dar la începutul unui enunț, aceste cuvinte se scriu cu literă mare.

2. anumite abrevieri şi simboluri;

3. uneori, în poezia modernă, primul cuvânt al fiecărui vers:

A venit toamna, / acoperă-mi inima / cu ceva... Nichita Stănescu.

Dar în poezia de tip clasic, primul cuvânt al fiecărui vers se scrie cu literă mare.

II. Detaliind, se scriu cu literă mică la inițială:

1. în interiorul unui enunț, substantivele comune şi cuvintele aparținând celorlalte clase lexico-gramaticale, inclusiv, în anumite situații, primul cuvânt din enunț, şi anume:

1.1. când acesta este un cuvânt de declarație, iar enunțul din care face parte urmează după altul în vorbire directă:

A adormit! zice cucoana. Caragiale

1.2. după puncte de suspensie, când între enunțuri există o legătură strânsă47:

Se mişcă fata... clipeşte din ochi... Caragiale

Dar când legătura dintre enunțuri nu este strânsă, enunțul care urmează după puncte de suspensie începe cu literă mare.

1.3. după semnul exclamării sau al întrebării, când enunțul anterior este prezentat ca neîncheiat:

Fie-ți milă! e nevastă-ta, iart-o! Caragiale

Ce-i? popă? negustor? Caragiale

Dar dacă enunțul care urmează după semnul exclamării sau al întrebării este prezentat ca încheiat, el începe cu literă mare.

1.4. după două-puncte între enunțuri:

Poarta țarinii era deschisă: intră pe ea. Sadoveanu

Dar când după două-puncte urmează un enunț în vorbire directă (precedat de linie de dialog sau de ghilimele) sau un citat (încadrat, de regulă, între ghilimele), acestea încep cu literă mare.

1.5. când cuvântul începe un citat reprodus între ghilimele şi încadrat în enunț:

Strecura printre dinții albi şi mărunți câte un ah! care-i umplea pieptul. Delavrancea

Dar o propoziție/frază citată între ghilimele după două-puncte începe cu literă mare.

2. substantivele comune folosite de sine stătător sau în interiorul unui enunț, printre care cele care desemnează:

2.1. ființe imaginare:

ciclop, elf, gigant, iele, muză, nereidă, nimfă, oceanidă, parcă, rusalcă, satir, sirenă, titan, trol;

2.2. funcții oficiale şi calități (oricât de importante), când numele sunt generice, în registrul neoficial:

ambasador extraordinar şi plenipotențiar, avocat, cancelar, deputat, domn „domnitor”, general, han, împărat, ministru, paşă, prefect, premier, preşedinte, primar, prim-ministru, principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, şah, şahinşah, voievod, vodă;

Se scriu cu literă mică şi substantivele comune care denumesc funcții, ranguri etc. şi nu fac parte din numele propriu: sultanul Baiazid.

Dar numele de funcții se scriu cu literă mare în stilul oficial sau dacă cel care scrie vrea să marcheze o atitudine ceremonioasă ori reverențioasă.

2.3. instituțiile (guvernul român) şi domeniile la care se referă o funcție publică:

ministru de externe/de interne, ministrul afacerilor externe al..., ministrul finanțelor/muncii/turismului; răspunderea preşedintelui interimar;

Dar se scriu cu literă mare numele de funcții care reprezintă o instituție.

2.4. obiecte denumite curent după creatorul lor (în sensul cel mai larg) sau după locul de proveniență: un marghiloman, o havană, olandă;

Dar se scriu cu literă mare numele proprii folosite numai ocazional pentru a desemna obiecte.

2.5. punctele cardinale: apus, est, nord, sud, vest;

Dar numele punctelor cardinale se scriu cu literă mare când desemnează o zonă geografică sau când fac parte dintr-un nume de loc propriu compus.

2.6.1. sisteme economico-sociale: capitalism, feudalism;

2.6.2. epoci geologice: mezozoic;

2.6.3. perioade istorice delimitate relativ vag: epoca modernă, paleolitic, perioada contemporană şi numele din limba italiană ale secolelor: quattrocento;

2.6.4. războaie multiple, care nu au un nume propriu unic: războaiele balcanice, punice;

Dar se scriu cu literă mare denumirile războaielor de anvergură prezentate ca unice.

2.7. substantivele cu sens generic când nu fac parte din numele propriu al unităților administrativ-teritoriale, al unor entități geografice sau politice ori al unor artere urbane şi care îşi păstrează sensul propriu, precum şi subdviziunile administrativ-teritoriale numerotate (sectoare) ale municipiului Bucureşti:

aleea Nucşoara, autostrada A1, balta Călăraşi, băile Malnaş, bulevardul Nicolae Bălcescu, calea Floreasca, comuna Tudor Vladimirescu, dealul Negru, drumul național 7C, fluviul Dunărea, insula Sfânta Elena, intrarea Popa Nan, județul Bistrița-Năsăud, lacul Gâlcescu, munții Carpaţi, oraşul Victoria, pasul Bran, pârâul Căşeria, peninsula Florida, republica Ucraina, râul Olt, sectorul 1, staţiunea Călimăneşti, strada Anul 1907, strada Cuţitul de Argint, strada Răscoala/Răscoalei (din) 1907, şoseaua Mihai Bravu, ţările române48, vârful Ciucaş;

Dar în indicarea adresei, pe hărţi, tăbliţe indicatoare, asemenea substantive se scriu cu literă mare, la fel şi cele cu sens generic care fac parte din numele propriu compus al unităţilor administrativ-teritoriale sau al entităţilor geografice ori politice.

2.8. tipuri umane desemnate după numele propriu al unor personaje:

un adonis, un apolo, un donjuan, un harpagon, un mitică, un păcală;

Dar numele personajelor respective se scriu cu literă mare.

2.9. unităţi de măsură (scrise conform standardelor internaţionale şi interne, chiar dacă provin de la nume proprii de persoane): amper, joule, ohm, pascal, volt, watt, weber;

2.10. varietăţi de plante şi de animale, sortimente de băuturi, de produse alimentare etc.:

aligote, angora, băbească, buldog, cabernet, camembert, caniş, cornul-caprei (varietate de ardei), fetească, ionatan, merinos, spancă, ţigaie, ţurcană;

Dar pe etichete, numele produselor se scriu cu literă mare.

2.11. substantivele comune care denumesc disciplinele de învăţământ, lunile anului, popoare, zilele săptămânii49 (care în unele limbi se scriu cu literă mare);

2.12. numele titlurilor ştiinţifice şi onorifice :

academician(ă), campion..., doctor honoris causa, doctor (în Drept), membru corespondent al Academiei, membru de onoare;

3. cuvintele din interiorul unui enunţ aparţinând celorlalte clase lexico‑gramaticale, inclusiv:

3.1. adjectivele din sintagme în care califică varietăţi de plante şi de animale: măr creţesc, cireşi pietroase, oaie dobrogeană;

Dar asemenea adjective se scriu cu literă mare când desemnează o rasă şi când, dacă ar fi scrise cu literă mică, ar putea fi interpretate drept calificative oarecare.

3.2. cuvintele ajutătoare (articole, particule) din componenţa unor nume proprii compuse de:

aştri: Luceafărul-de-Seară; entităţi administrativ-teritoriale sau geografice: America de Nord, Oceanul Îngheţat de Nord, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Râu de Mori; instituţii: Consiliul de Miniştri al ..., Adunarea Naţională a Republicii Franceze; sărbători oficiale: Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii; nume de persoane compuse: Ludovic al XIV-lea, Ad al-Rahman, Ion Vodă cel Cumplit, Ștefan cel Mare, Leonardo da Vinci, Charles de Gaulle, Andrea del Sarto, Joachim du Bellay, Abd el-Kader, Jeanne la Papesse, Ludwig van Beethoven, Friedrich von Schiller;

Dar se scriu cu literă mare şi articolul şi particulele din componenţa unor nume de familie străine.

4. pronumele, inclusiv cele de politeţe: domnia-sa „dumnealui”, dumneata, dumneavoastră;

În corespondenţă, cereri etc., pronumele de politeţe maximă se pot scrie cu literă mare: Dumneavoastră; se scriu cu literă mare şi toate componentele locuţiunilor pronominale de politeţe.

5. abrevierile şi simbolurile cuvintelor scrise cu literă mică:

a.c. = anul curent; acad. = academician, -ă; art. = articol; d-ta = dumneata; l = lăţime; lt. = locotenent; m = metru.

Scrierea simbolurilor unităţilor de măsură şi ale altor termeni de specialitate se conformează standardelor şi altor reglementări proprii domeniilor respective.

III. Pentru a sugera anumite atitudini sau sentimente (desconsiderarea, minimalizarea, opoziţia), cuvinte scrise în mod obişnuit cu literă mare se pot scrie ocazional cu literă mică. Astfel, s-au scris cu literă mică, în perioada comunistă, cuvinte ca Dumnezeu şi altele legate de religie, iar mai ales imediat după 1989 cuvinte şi nume proprii amintind de epoca totalitarismului comunist: ceauşescu, pcr = Partidul Comunist Român.


27 În cele ce urmează vom omite precizarea „la iniţială”, menţionând, când este cazul, numai celelalte poziţii.


28 Pentru sistemul de unităţi de măsură legal actualmente în România v. Bureau international des poids et mesures, Le Système international d’unités (SI), Brochure sur le SI, 9e éd., 2019; v. şi SR ISO 31‑x:1995.


29 Gradul de legătură dintre enunţuri este apreciat subiectiv de către cel care scrie.


30 Cu excepţia, de regulă, a elementelor ajutătoare.


31 Inclusiv ale unităţilor lexicale complexe folosite ca nume proprii.


32 Denumirea oraşului Victoria în anii 1949-1954.


33 Numele oraşului Braşov într-o parte a perioadei comuniste.


34 Inclusiv funcţii unice care au şi statut de instituţie.


35 Româneşti, străine sau internaţionale denumite în limba română.


36 Civile pe domenii, militare (de pace şi de război), naţionale – cruci, cruci comemorative, medalii, ordine, semne onorifice.


37 OUG 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”.


38 Legea 197/1997 privind instituirea Zilei adolescentului.


39 Hotărârea 546/1992 privind instituirea „Zilei întreprinzătorilor din România”.


40 Legea 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.


41 Dar în mesajele şi în mailurile transmise pe dispozitive electronice, scrierea integrală cu litere mari exprimă/suscită reacţii negative.


42 Excesul de majuscule le reduce însă efectul.


43Actualmente, scrierea cu literă mare în unele trimiteri electronice scrise continuu este folosită pentru a marca începutul fiecărui cuvânt: facebook.com/MicDejunCuUnCampion.


45Legea 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române.


46 Legea 230/1998 pentru proclamarea Zilei Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii.


47 Gradul de legătură dintre enunţuri este apreciat subiectiv de către cel care scrie.


48 Care nu a reprezentat niciodată numele propriu al unei entităţi statale unitare.


49 Regulă mai veche.